CoNTăM, deci VOTăm!

    Iata ca se apropie si ziua cea mare,ziua in care ne alegem viitorul noastru!!!!  Pe 28 NOIEMBRIE MERGEM LA VOT!!!!!

R.I.P. ADRIAN PAUNESCU

"Nu vreau sa mor. Nu cred ca e timpul sa mor.Totusi,nu pot sa nu ma gindesc la moarte. Mai ales ca am impresia ca si ea se gindeste la mine. Si la altii. Spuneam acum citeva saptamini,ca moartea e printre noi. Sta nevazuta in odaie,pe strada,in avion,la spital."
                   Parca a simtit ca se va stinge,ca nu va mai fi pentru mult timp printre noi si asa s-a si intimplat... a plecat dintre noi omul care a fost sufletul Cenaclului "Flacara",a plecat o valoare a neamului roman. Iata si ultima poezie a Domniei sale pe care o postez aici:
                               De la un cardiac, cordial
Adrian Paunescu: in serviciul dv.
                                 De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care ma gasesc de vreme lunga,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvintul meu la voi sa mai ajunga.

Ma monitorizeaza paznici minimi,
Din maxima profesorului grija,
In jurul obositei mele inimi
Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind,
Cu cine stie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei,
Paziti-va si inima, si gindul,
De nu doriti sa vina anii grei,
Spitalul de urgenta implorindu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se stie,
Recunoscind ca patul de spital
Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani,
Eu insumi sunt mai omenos in toate,
Da-mi, Doamne, viata, inca nişte ani
Si tarii mele minima dreptate.
Adrian Paunescu, 31 octombrie 2010, Bucuresti, Spitalul de Urgenta

      Sint versuri scrise pe patul de spital,cu citeva zile inainte de tragicul sfirsit. Ce pacat ca ne pretuim valorile doar atunci cind dispar!!!  ODIHNESTE-TE IN PACE,MAESTRE!!!!
                      Iar acum vreau sa va o postez una din poeziile mele preferate ale poetului:

Cu tine

Cu tine viata mea se lumineaza,
  Cu tine hotarasc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiaza
  Si ma sfirsesc in fiecare zi.

  Cu tine e-mpacare si e lupta,
Cu tine este tot si e nimic,
Cu tine-mi infloreste lancea rupta,
Cu tine sunt si mare,si mic.

Cu tine totu-i parca unt pe paine,
Cu tine bradu-i brad,si nu sicriu,
Cu tine astazi se face maine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.

Cu tine poezia mea exista,
Cu tine chem zapezi si-alung zapezi,
 Cu tine nici tristetea nu e trista,
Cu tine eu te vad cind nu ma vezi.

Cu tine sunt nedrept si sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos si sunt ghetar,
Cu tine-ncep si se termina toate,
  Cu tine intr-un schit apar-dispar.

Cu tine e lumina si-ntuneric,
Cu tine zac sa ma-nsanatosesc,
Cu tine cubul redevine sferic.
Cu tine ce-i dracesc e ingeresc.

Cu tine e mai rau si e mai bine,
Cu tine reincepe viata mea,
Cu tine e mai greu ca fara tine.
Dar fara tine nu s-ar putea.

                       R.I.P. ADRIAN PAUNESCU!!!

  

SĂ "INVĂTĂM" DE LA BĂTRINI....

Incă de mici auzeam spunîndu-ne că trebuie sa invățăm de la bătrîni sau să luăm exemplu de la ei,mai ales din punct de vedere educațional......păi uite că acum 2 zile am inceput să mă îndoiesc de acest fapt. Vă întrebați de ce???  Iată și răspunsul: venind de la universitate și luînd ca de obicei un maxi-taxi mi-a  fost dat să fiu martora unei situații neplăcute  pe care a creat-o o bătrînică . Cînd am urcat în transport nu era nici un loc și am fost nevoită să stau în picioare (o chestie cu care ne-am obișnuit toți,căci șoferii nu respectă niciodată regulamentul) ,în fine, la următoarea oprire se urcă o "bătrînică",de fapt,nici nu știu dacă e bine să-i spun asa,fiindcă avea în jurul la 60 de ani,bine-făcută  și aranjată,ceea ce o făcea sa nu semene chiar ca o bătrînică sărmană.... odată cu ea s-a mai urcat și o domnișoară în vîrstă de vreo 24-25 de ani care era însărcinată în vreo 6 luni. Așa cum am menționat mai sus,în maxi-taxi nu era nici un loc liber și atunci un domn care era pe scaunul din fată s-a ridicat să-i ofere locul domnișoarei însărcinate,însă "bătrînica" cînd a văzut scaunul liber imediat s-a asezat,atunci domnul,fiind educat( apropo,mă bucur că mai există astfel de domni) îi spune : " Doamnă,mă scuzați,dar eu am eliberat locul pentru domnișoara care este însărcinată!!! " . La auzirea observatiei, bătrînica cu o voce pițigăiată îi răspunde: " А что,она моя внучка???? " traduc: " dar ce,ea e nepoata mea??? " Auzind răspunsul doamnei nimeni nu a mai îndrăznit să-i mai zică ceva,căci eram uimiti de reactia si atitudinea ei!!!! Așa că am început și eu să mă întreb de valoarea acestui proverb sau ce mai este:" să învătăm de la bătrîni"....    P.S. să nu credeti că am făcut o generalizare sau  am încercat să creez stereotyp-uri,ci doar mă întreb cît de des putem să apelăm astăzi la învățăturile bătrînilor!!!!!